TUNURILE DE CUPRU ALE MINISTERULUI ECONOMIEI

Ministrul economiei, Mihai Fifor, a susţinut mircuri o conferinţă de presă la Reşiţa, după ce a vizitat ruinele de la Moldomin şi iazul de decantare al fostei exploatări miniere, precum şi fosta fabrică de tunuri de la Reşiţa, Arsenal. Alături de Mihai Fifor, care este şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, au stat preşedintele PSD Caraş-Severin, deputatul Ion Mocioalcă, precum şi parlamentarii social-democraţi, senatorul Ionuţ Narcis Chisăliţă, şi deputatul Ion Spânu. Ministrul Economiei, a anunțat că a fost găsită o soluție parțială împotriva poluării cu pulberi la iazul de decantare de la Boșneag, soluție cerută de ani de zile de fostul primar, actual prefect, Matei Lupu, care spunea că "STATUL trebuie să se implice în rezolvarea problemei. Moldomin a fost de stat. Statul a creat problema, statul să o rezolve", spunea Matei (2012 – 2016).

"Eu am dorit, în calitate de ministru al Economiei, să efectuez o vizită în județul Caraș-Severin, avînd în vedere că aici sînt cîteva probleme extrem de serioase, și poate cea mai importantă dintre ele este cea legată de Moldomin Moldova Nouă și de iazul de la Boșneag, pentru care căutăm soluții urgente. Poluarea pe care o face în prezent iazul este una transfrontalieră, o chestiune ce ține de nevoia urgentă de măsuri. Știm cu toții că România a fost sesizată la Comisia Europeană și că, acum, sîntem în situația de a da răspunsuri foarte rapide în legătură cu ceea ce urmează să întreprindem pentru ca poluarea de la Boșneag să înceteze", a declarat Mihai Fifor.

Ministrul Economiei, secretarul de stat pe Resurse minerale, Simona Țeighiu Jurj și reprezentanții Conversmin București s-au deplasat, miercuri, la Moldova Nouă, unde au inspectat ceea ce a mai rămas din societatea Moldomin și au vizitat iazul de decantare de la Boșneag, pentru găsirea unor soluții rapide în vederea rezolvării problemei poluării.

Potrivit lui Mihai Fifor, Conversmin are o soluție pentru o parte din iazul de decantare, unde va începe să realizeze umectarea de care este nevoie pentru ca pulberile să nu se mai ridice în atmosferă. "Pe noi ne preocupă, în continuare, Boșneagul în sine, acolo unde Ministerul Economiei are în derulare o procedură de achiziție publică pentru proiectul tehnic de umectare a acestui iaz. Sperăm ca pînă la jumătatea lunii octombrie, această procedură să fie finalizată și să putem încheia proiectarea, anul acesta, urmând ca în primăvara anului viitor, să trecem și la execuție. Ceea ce cred eu, însă, că este mai important, e faptul că niciun moment nu ne dorim să închidem această exploatare. Moldominul este în faliment, se află într-o procedură specifică acestor companii aflate în faliment, dar noi căutăm soluții pentru ca licența de exploatare, care în momentul de față este suspendată de ANRM, să nu se piardă. Totodată, ne găsim să găsim o soluție pentru păstrarea acestui iaz de decantare, astfel încît, exploatarea să poată să rămînă atractivă pentru un potențial investitor", a precizat Mihai Fifor.

Ministrul Economiei a mai spus că a făcut săptămîna trecută o deplasare la Cupru Min Abrud, societate cu o exploatare activă și aflată pe profit, unde a discutat și despre investițiile greenfield și brownfield. Printre alte astfel de proiecte, finanțate din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții care va fi activ începînd din 1 ianuarie 2018, s-ar putea număra și cel privind construirea la Zlatna, lîngă Abrud, a unui combinat metalurgic pentru prelucrarea cuprului, în care Moldomin Moldova Nouă ar putea avea un rol extrem de important.

"Tehnic, Cupru Min nu poate susține, singur, activitatea unui combinat metalurgic, fapt pentru care se gîndesc variante și proiecții, astfel încît Moldominul să poată să redevină activ, pentru ca, împreună, cele două să poată să furnizeze necesarul de minereu de cupru ce ar urma să fie prelucrat în combinatul de la Zlatna. Ne dorim să nu mai exportăm minereu de cupru, ci ne dorim să prelucrăm acest minereu în țară, pentru a-i crește valoarea și pentru a reporni industria metalurgică neferoasă. Este, cred eu, prima investiție extrem de importantă după 1990 pe care statul o face cu capital 100% românesc. Calculele ne arată că acest combinat ar avea nevoie de circa 100.000 de tone minereu pe lună, pentru a avea profit", a afirmat Mihai Fifor. Prețul cuprului pe piața mondială este de aproximativ 6000 de dolari tona!

Mihai Fifor, a declarat că va încerca să identifice soluții și pentru Arsenal Reșița, printre avantajele acestei uzine fiind faptul că e bine conservată și că există forță de muncă foarte bine calificată în acest domeniu.

"În momentul de față sînt foarte multe companii interesate să investească în România, pentru că o condiție pe care Guvernul României a pus-o acestor investitori este aceea de a produce în România și nu de a vinde în România. Prin urmare, orice contract se încheie se face numai pentru preluarea de tehnologie în țară și pentru producție de echipamente militare. Săptămîna viitoare am stabilite cîteva întîlniri cu cei de la Romarm și vom încerca să identificăm un potențial partener pentru Arsenal Reșița. Din păcate, ceea ce producea Arsenal Reșița nu mai este căutat, în momentul de față, de Ministerul Apărării, pentru că sînt capacități care nu mai sînt folosite în NATO. De aceea, căutăm posibilitatea de a aduce aici un partener care să poată produce un alt tip de echipament militar, solicitat în nevoile de înzestrare ale Armatei Române", a precizat Mihai Fifor.

Aici, simpaticul ministru a dat cu oiștea în gard! Arsenal producea TUNURI! Utilajele, extrem de bine conservate, pot produce DOAR tunuri! Nimic altceva! Iar tunurile reprezintă o armă redutabilă în NATO, fie că este tractat, fie că se află montat pe tanc, auto sau nave fluviale!

SC Arsenal Reșița este una dintre uzinele aflate în portofoliul Romarm, o uzină care nu mai produce de cîțiva ani, dar care se află într-o perfectă stare de conservare. Ar putea ieși din această stare dacă Armata ar angaja RK-urile la Reșița. Dar cîte RK-uri ar putea face Reșița pentru exporturi?

În momentul de față, Armata are aprobat, în CSAT, planul de înzestrare, iar Guvernul României și-a asumat obligația de a aloca, în acest an, 2% din PIB, ceea ce se reflectă în mod imediat în ceea ce înseamnă industria de apărare românească. Acesta este motivul pentru care Ministerul Economiei caută soluții, așa încît SC Arsenal, care are potențial, să nu devină doar o societate care să intre în insolvență sau în faliment, a mai spus Fifor.

Ministrul Economiei a precizat că, în ultima perioadă, a avut mai multe întîlniri cu diverse companii care doresc să investească în industria de apărare românească, fiind într-o fază avansată de dialog cu două dintre acestea, pentru uzina de la Moreni și pentru Uzina Mecanică București.